Ia banateana este vedeta unei expozitii la Lugoj

Joi, 20 Iunie 2019
(1 Vot)
tmevents.ro -Ia banateana este vedeta unei expozitii la Lugoj tmevents.ro -Ia banateana este vedeta unei expozitii la Lugoj

Muzeului de Istorie, Etnografie si Arta Plastica Lugoj gazduieste, cu începere de luni, 24 iunie 2019 , expozitia „POVESTEA IEI TRADITIONALE BANATENE”.

Manifestarea est prilejuita de Ziua Universala a Iei - un simbol identitar al costumului  popular romanesc. Prin diversitatea si unicitatea campurilor sale ornamentale, camasa romaneasca a fascinat de-a lungul timpului, deopotriva, pictori celebrii (Henri Matisse), designeri internationali (Yves Saint Laurent, Kenzo, Jean Paul Gaultier) sau fete regale ale Romaniei interbelice(regina Maria, principesele Ileana si Elena).

“Impresionanta colectie a institutiei noaste, cuprinde sute de ii în patrimoniul sau - piese foarte valoroase, care prin unicitatea, vechimea si starea de conservare foarte buna, sunt susceptibile de a face parte din categoria tezaur, multe dintre acestea regasindu-se în expozitia temporara. Intentia noastra este  de a promova spiritualitatea traditionala banateana, de aceasta data, prin portul iei, al spacelului, asa cum era el numit în limbaj dialectal banatean. În urma cu  un secol, banatencele asortau la spacel, celelalte componente ale costumului traditional –poale, catrinte, conci sau opreg. În functie de calitatea fibrelor naturale din care erau tesute, de finetea  matasii sau lanii folosita la cusaturi si broderii, spacelele ilustrau diferentele de statut social dintre femeile spatiului rural banatean. Decorul si regulile cromatice, respectate cu strictete(femeile casatorite si cele batrane foloseau culori mai sterse, mai închise, în timp ce tinerele fete preferau culori apinse), tradeaza varsta celor care  purtau ia. Produs  al unei adevarate industrii casnice exclusiv feminine, fiecare spacel, la fel ca si femeile care îl lucreaza,  este unic în felul sau, prin prisma simbolurilor  magice ale campului ornamental, menite a proteja purtatorul de spiritele rele sau de farmece.Efortul de a tese la razboi panza si apoi de  a coase sau broda un spacel este dificil de imaginat în zilele noastre, aceasta munca putand dura chiar luni de zile, în contextul în care femeile coseau sase sau chiar opt ore pe zi. Manifestarea puncteaza, în egala masura, si o importanta sarbatoare a calendarului popular - ziua de Sanziene.”, a declarat penru Lugoj Info.ro , Daciana Vuia managerul muzeului din Lugoj.

Vizitatorii pot descoperi în vitrinele  expozitionale si colectia de papusi etnografice pictate pe lemn de Laura Vlad (sora poetului dialectal Victor Vlad Delamariana), acestea  ilustrand diversitatea motivelor ornamentale ale iei din toate zonele etnofolclorice ale Romaniei. În 1929, Laura Vlad castiga Premiului I si  Medalia de Aur la Expozitia Internationala de la Barcelona pentru papusile etnografice.  Acestea au suscitat un mare interes în epoca, artista primind comenzi pentru figurinele sale de la muzee din Viena, Helsinki, Rio de Janeiro, Timisoara, Brasov dar si de la colectionari particulari de arta din Romania si strainatate. Expozitia poate fi vizitata la sediul Muzeului din Lugoj, pana la sfarsitul lunii iulie.